TREI ZILE.
TREI LENTILE PRIN CARE ÎNVĂȚĂM SĂ PRIVIM CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ CU NOI ȘI ÎNTRE NOI.
EU: Ce mă conduce pe mine?
TU: Cum îl înțeleg pe omul din fața mea?
NOI: Cum citesc dinamica unui grup, a unei echipe sau a unui sistem?
Diagnoza începe cu observația. Dar nu se oprește acolo.
Întrebarea importantă este: ce fac cu ceea ce observ?
Imaginează-ți că intri într-o întâlnire...
Nu cunoști foarte bine oamenii din jurul mesei.
În primele 15 minute îi auzi vorbind, îi vezi reacționând, observi cine intervine și cine așteaptă, cine întreabă și cine afirmă, cine caută precizie și cine deschide posibilități.
Treptat, începi să formulezi ipoteze.
Cine are nevoie de spațiu și cine de conectare.
Cine răspunde la competență și cine are nevoie mai întâi de relație.
Cine caută repere clare și cine are nevoie de libertate.
Cine împinge lucrurile înainte și cine încearcă să țină oamenii împreună.
Și apare întrebarea care face diagnoza cu adevărat utilă:
Cum intru în conversație cu oamenii aceștia astfel încât să mă poată auzi?
Asta exersăm în aceste trei zile.
- Să observăm.
- Să formulăm ipoteze fără să transformăm ipoteza în verdict.
- Să verificăm ceea ce credem că vedem.
- Și să alegem mai conștient cum intervenim.
01 · EU
Înainte să-l citești pe celălalt, învață să te citești pe tine.
Fiecare dintre noi are tipare care se activează rapid, mai ales atunci când presiunea crește.
Poate devii mai exigent. Mai controlat. Încerci mai mult. Te adaptezi mai mult la ceilalți. Preiei responsabilitatea. Sau simți că lucrurile trebuie făcute într-un anumit fel.
În Analiza Tranzacțională, o parte dintre aceste tipare sunt explorate prin drivere.
În workshop vei avea ocazia să observi:
- Ce mă mobilizează?
- Ce fac aproape automat sub presiune?
- Ce cer de la mine — și ce ajung să cer de la ceilalți?
- Unde aleg și unde simt încă faptul că „trebuie”?
Nu căutăm răspunsul la întrebarea: „Ce tip sunt?”
Ci unul mult mai util: „Ce mă conduce atunci când nu aleg conștient?”
02 · TU
Oamenii nu au nevoie să li se vorbească în același fel.
Ai avut probabil conversații în care ai fost foarte clar — și totuși celălalt nu te-a auzit.
Sau situații în care o abordare care funcționează excelent cu un om pare să producă exact efectul opus cu altul.
Pentru că nu intrăm cu toții în relație prin aceeași ușă.
Pentru cineva, încrederea poate începe prin competență și claritate.
Pentru altcineva, prin relație.
Un om are nevoie de spațiu. Altul de contact.
Unul răspunde la structură. Altul la posibilitate și explorare.
În workshop vei învăța să observi semnale verbale, nonverbale și relaționale care îți permit să formulezi ipoteze despre modul de funcționare al persoanei din fața ta.
Și mergem un pas mai departe.
Cum vorbești astfel încât celălalt să te poată auzi?
Asta exersăm în aceste trei zile.
- Cum deschizi conversația?
- Cum construiești contactul?
- Ce fel de limbaj folosești?
- Câtă structură oferi?
- Cât spațiu lași?
- Ce faci tu în mod natural, dar cu persoana aceasta s-ar putea să nu funcționeze?
Construim flexibilitate relațională: capacitatea de a rămâne tu însuți și, în același timp, de a construi o punte către felul în care funcționează celălalt.
03 · NOI
Uneori nu este vorba despre tine. Și nici despre celălalt. Este despre sistem.
Pune aceiași oameni într-o altă echipă și s-ar putea să îi vezi comportându-se diferit.
Pentru că grupurile, familiile, echipele și organizațiile dezvoltă propriile moduri de funcționare.
Reguli scrise și nescrise.
Moduri de a lua decizii.
Feluri acceptabile și neacceptabile de a exprima dezacordul.
Raportări diferite la autoritate, performanță, relație, risc sau libertate.
Cu timpul, acestea formează o cultură a sistemului.
În program vom lucra cu patru orientări culturale.
Vom învăța să observăm ce domină, ce lipsește, unde apar tensiunile și ce cere sistemul respectiv de la oamenii care fac parte din el.
CE SE POATE SCHIMBA DUPĂ ACESTE TREI ZILE?
Nu vei pleca din workshop cu o colecție de etichete psihologice.
Vei pleca, mai degrabă, cu o hartă de orientare.
O capacitate mai rafinată de a observa ce se întâmplă:
- în tine — înainte de a reacționa automat;
- în omul din fața ta — înainte de a presupune că vede lumea la fel ca tine;
- între oameni — înainte de a reduce o problemă de sistem la „personalitatea” cuiva.
Și, odată ce vezi mai mult, apar mai multe opțiuni.
- Poți schimba felul în care începi o conversație.
- Poți observa mai repede ce blochează contactul.
- Poți adapta o prezentare la cultura unei echipe.
- Poți înțelege de ce două persoane bine intenționate nu reușesc să se audă.
- Poți recunoaște când propriul tău mod de funcționare este o resursă — și când începe să te limiteze.
Diagnoza nu îți spune ce să faci.
Îți oferă mai multe informații din care să poți alege ce faci.
PENTRU CINE ESTE POTRIVIT ACEST WORKSHOP
- orice persoană care vrea să se cunoască pe sine și să înțeleagă de ce face ceea ce face, chiar și atunci când ar vrea să nu mai facă (impulsuri)… și, mai ales, vrea să schimbe aceste comportamente cu unele care chiar să îi servească în evoluția sa;
- profesioniști care lucrează cu oameni și cu sisteme și pentru care capacitatea de a observa ceea ce se întâmplă dincolo de conținutul explicit al unei conversații face diferența; este relevant pentru coach-i, psihologi și psihoterapeuți, lideri și manageri, profesioniști HR și L&D, traineri, consultanți și pentru cei care lucrează cu echipe, grupuri sau procese de dezvoltare;
Este un program de autocunoaștere.
Pentru că instrumentul prin care îl observăm pe celălalt suntem, inevitabil, tot noi.
CUM VOM LUCRA
Acesta nu este un workshop în care vei petrece trei zile ascultând concepte.
Vom alterna cadrele teoretice cu experiența directă: observație, exerciții, lucru individual și în grup, analiză de situații, reflecție și aplicare.
Vei avea ocazia să privești aceleași concepte din mai multe poziții:
să le înțelegi → să le recunoști → să le experimentezi → să le folosești.
Pentru noi, diagnoza nu este doar cunoaștere. Este cunoaștere pusă în relație.
CE EXPLORĂM ÎN CELE 3 ZILE
Vom lucra cu repere din Analiza Tranzacțională, pornind de la drivere și de la felul în care acestea se manifestă în relație, comunicare și condiții de presiune.
Vom explora relația dintre drivere, counter-script și autonomie, modul în care diferite tipare se întâlnesc în conversație și felul în care ne putem adapta comunicarea fără să ne pierdem autenticitatea.
Apoi vom muta perspectiva de la individ către sistem și vom lucra cu culturile de sistem — Structură, Apartenență, Performanță și Autonomie — observând indicatorii lor, tensiunile dintre ele și felul în care oamenii și sistemele se influențează reciproc.
De la EU → la TU → la NOI.
Nu învățăm să punem oamenii în cutii.
Învățăm să vedem mai mult.
Mai mult din ceea ce se întâmplă în noi.
Mai mult din ceea ce ne transmite omul din fața noastră.
Mai mult din dinamica pe care o construim împreună.
Pentru că între ceea ce face un om și ceea ce înțelegem noi din acel comportament există întotdeauna un spațiu.
Diagnoza rafinează felul în care privim acel spațiu. Iar cu cât vedem mai mult din ceea ce organizează comportamentul, relația și sistemul, cu atât avem mai multe posibilități pentru ceea ce facem mai departe.
Diagnoză ≠ etichetare
